Quantcast
Channel: GEOGRAFILIA
Viewing all 460 articles
Browse latest View live

Animații Geografie BAC 13: Orașele din România

0
0
          Animațiile vă ajută să învățați mult mai ușor elementele geografice, necesare pentru examenul de Bacalaureat, disciplina Geografie. Urmăriți simultan denumirea și corespondentul pe hartă, apoi încercați să ghiciți denumirile uitându-vă doar pe hartă. Dacă doriți să le folosiți și când nu aveți net, salvați-le în calculator. Apoi faceți click dreapta pe ele => Open with => alegeți browserul de internet (internet explorer, firefox etc.). În modul acesta funcționează chiar dacă nu vă merge netul. Pentru alte animații și chestiuni folositoare din categoria BAC, click aici.



          La subiectul II veți primi o hartă ca cea de mai jos, pe care vor fi trecute unele orașe. În animația de mai jos v-am notat toate orașele pe care trebuie să le cunoașteți. Este vorba de reședințele de județ. Să vă fie mai ușor, învățați unitățile de relief, râurile și orașele unele în funcție de celelalte:
- unele râuri sunt limite ale unităților de relief: Dâmbovița, Mureș, Olt etc.
- unele orașe sunt amplasate la contactul unităților de relief: Craiova, Pitești etc.
- unele orașe sunt așezate pe anumite râuri: Bacău, Piatra - Neamț, Oradea etc.
- unele unități de relief le recunoașteți în funcție de cele care ies în evidență: Subcarpații la exteriorul Carpaților, Dealurile de Vest la poalele Carpaților Occidentali etc.

Vezi și unitățile, subunitățile de relief și râurile în Animațiile 10, 11 și 12!

Fig.1. Orașele. Varianta lentă

Fig.2. Orașele. Varianta rapidă

de Ionuț Tudose
2.12.2015

Tehnologii moderne de obținere a energiei electrice din resurse regenerabile

0
0
          Resursele regenerabile sunt considerate formele de materie și energie din natură, a căror utilizare este posibilă la nesfârșit, cel puțin din punct de vedere teoretic. Aceste resurse, spre deosebire de hidrocarburi sau minereuri radioactive, se reînnoiesc. Au fost considerate ”alternative” sau neconvenționale” mai ales în perioada lor incipientă, de impact asupra societății, când au apărut ca ”alternative” la combustibilii tradiționali. Mai sunt cunoscute și ca ”energii sustenabile” în contextul mai larg al așa-zisei ”dezvoltări durabile”.

          Pentru a obține energie electrică din sursele regenerabile și nepoluante, se folosește de obicei același principiu de funcționare ca la termocentrale, atomocentrale sau hidrocentrale: energie primară => energie cinetică => energie electrică.

          Energia primară poate fi:
- căldura rezultată prin arderea combustibililor fosili (hidrocarburi), care produce abur (evaporarea apei);
- căldura rezultată prin fisiunea nucleară, care produce abur (evaporarea apei);
- energia potențială a apei din lacurile de acumulare, în funcție de volumul și presiunea apei, de înălțimea, dimensiunea și volumul tuburilor de scurgere, căderea apei etc.
- energia vântului;
- energia mareelor;
- energia valurilor;
- energia geotermală;
- energia biomasei;
- energia solară (în unele cazuri);

          Aceste energii primare sunt convertite cu ajutorul turbinelor în energie cinetică. Turbinele aflate în mișcare (în rotație) sunt conectate la generatoare. Mai jos vom urmări imagini explicative ale tehnologiilor utilizate sau doar proiectate pentru producerea energiei curate, nepoluante.

1) Centralele eoliene valorifică forța vântului, fiind moștenitoarele unor dispozitive ingenioase vechi de secole, morile de vânt, folosite la măcinarea cerealelor sau la pomparea mecanică a apei din poldere și alte zone inundabile. Condițiile perfecte de funcționare a centralelor eoliene sunt:
  • intensitatea și viteza vântului constante și destul de ridicate, pentru a se asigura o funcționare continuă;
  • frecfența foarte ridicată a vântului doar pe o singură direcție, pentru a bate frontal în elice (în turbină);
           Așadar, potențialul eolian cel mai mare apare în zonele litorale, în ariile cu vânturi dominante (vânturile de Vest, alizee, musoni), în zonele cu relief ce concentrează curenții de aer. Eolienele pot fi industriale (de dimensiuni mari) sau gospodărești (de dimensiuni mici). Pot avea structură orizontală, când funcționează doar dacă vântul bate pe o anumită direcție, sau structură verticală, când turbina este acționată din orice direcție.

Fig.1. Centrală eoliană verticală, integrată în arhitectura casei

Fig.2. Schema de funcționare a unei eoliene industriale 
(cu structură orizontală)

Fig.3. Parc de eoliene pe mare

2) Energia valurilor – camera litorală de compresie. Este o încăpere construită pe țărm, cu deschiderea spre apă. În momentul apropierii valului, aerul din interior este comprimat și evacuat printr-un tub în care se află turbina. În momentul retragerii valului, presiunea din interior scade, determinând absorbția aerului prin tubul cu turbină. Turbina respectivă este rotită indifferent de sensul de circulație a aerului.

Fig.4. Camera de compresie – energia valurilor

3) Energia valurilor – bazinul captator litoral. Bazinul este amenajat chiar pe țărm și este prevăzut cu o fantă care permite trecerea valurilor deferlate dinspre mare, dar se închide în timpul retragerii. Astfel, nivelul apei din bazin este mai ridicat decât nivelul mării. Un tub asigură evacuarea apei din bazin spre mare, după principiul vaselor comunicante - de echilibrare gravitațională a nivelurilor. Circulația apei prin tub pune în mișcare o mica turbină.

Fig.5. Bazinul captator – energia valurilor



4) Energia valurilor – pale oscilante și pistoane. Și această tehnologie se bazează pe energia hulei dar și a valurilor deferlate. Sistemul este submers, dar foarte aproape de linia coastei. Mișcarea oscilatorie a apei este transmisă palelor într-o deplasare continuă de ”du-te-vino”. De pale sunt conectate pistoanele legate la generator.

Fig.6. Pale și pistoane – energia valurilor

5) Energia valurilor – balize, brațe și pistoane. Aceste centrale sunt construite pe țărmurile stâncoase, cu hulă puternică. Sunt prevăzute cu un brat lung și oscilant de care sunt conectate pistoanele.



6) Energia valurilor – flotori punctuali. Pot fi amplasați în orice zonă cu valuri, în larg sau în apropierea țărmului. Baliza are o mișcare verticală repetitivă, care este transmisă unor pompe.

Fig.7. Baliză liberă

Fig.8. Rețea de balize

Fig.9. Captatori punctuali și captatori lineari



7) Energia valurilor – flotori lineari. ”Șerpii flotanți” au pompe funcționale datorită diferenței de oscilație a structurilor componente.

Fig.10. ”Șarpe” marin

Fig.11. Energia valurilor valorificată în Portugalia

8) Energia valurilor – alte sisteme flotante și oscilante.

Fig.12. ”Ouă” plutitoare

Fig.13. Pale plutitoare

9) Platforma cu bazin captator. Are principiu asemănător cu cel de la punctul 3). O platformă plutitoare are în centrul său un bazin în care se acumulează apa valurilor deferlate pe platformă. Nivelul este puțin mai înalt decât nivelul mării. Astfel, se va asigura un flux de scurgere printr-un tub în care se găsește și o mică turbină.

Fig.14. Platformă cu bazin captator

Fig.15. Platformă cu bazin captator 2

10) Platformă cu o cameră de compresie. Principiul este asemănător cu cel de la punctul 2). Platforma are o încăpere deschisă în partea de jos. Când nivelul apei se ridică, are loc o creștere a presiunii aerului în interior, urmată de evacuarea acestuia printr-un tub cu turbină. În momentul coborârii nivelului apei, se produce efectul invers. Turbina este acționată de jetul de aer în dublu sens.

Fig.16. Schema de funcționare a platformei

Fig.17. Platformă de producere a energiei electrice

11) Energia curenților oceanici. Centralele sunt ingenios proiectate în calea curenților oceanici puternici. Structura prezintă o fundație fixată pe fundul oceanic, un braț mobil care se va orienta întotdeauna spre direcția unde se îndreaptă curentul și turbine orientate în bătaia apei.

Fig.18. Centrale electrice în calea curenților oceanici

Fig.19. Turbine în calea curenților

12) Energia mareelor. Este utilizată prin construirea unui baraj care izolează un golf sau un estuar de restul oceanului. Mareele trebuie să aibă câțiva metri amplitudine. În timpul fluxului se va ridica nivelul apei în ocean, egalizarea nivelului golfului făcându-se prin scurgerea apei pe un tub amplasat în baraj. În timpul refluxului, se produce efectul invers. În tub există o turbină rotită din dublu sens.

Fig.20. Funcționarea turbinei în dublu sens

Fig.21. Structura schematică a unei centrale mareo-motrice

Fig.22. Centrală mareo-motrică

13) Energia geotermală. Constă în existența unui gradient geotermic accelerat, adică temperatura în interiorul pământului crește foarte rapid odată cu adâncimea. Aceste surse de căldură foarte apropiate de suprafață apar în zone vulcanice (Yellowstone), în zone rift (Islanda), de subducție (Chile) sau în lungul unor falii (Câmpia de Vest). Căldura înseamnă apă în stare de vapori. Vaporii captați pe coloane acționează asupra turbinelor, rotorul acestora fiind conectat la generatoare. Alte utilități conexe, asigurate de aceste centrale: apa caldă pentru instalația de încălzire a locuințelor (încălzirea caloriferelor) sau pentru instalația de consum direct (apă caldă).

Fig.23. Centrală geotermală – structură

Fig.24. Centrală geotermală în Islanda

14) Energia solară. Panourile cu celule fotovoltaice produc energie electrică în urma unor reacții chimice între straturile conductoare componente, unul încărcat pozitiv și celălalt încărcat negativ. Reacția constă în migrarea electronilor și eliberarea de energie electrică, în condițiile încălzirii stratului de către radiația solară. Alte centrale folosesc oglinzi focalizatoare, care generează temperaturi ridicate în anumite puncte.

Fig.25. Principiul de funcționare a panourilor fotovoltaice

Fig.26. Panou cu celule fotovoltaice

15) Energia biomasei. Biomasa reprezintă totalitatea deșeurilor vegetale, animale, agricole, industriale, menajere și urbane din care se pot obține sau extrage diverși biocombustibili. Teoretic, prin folosirea biomasei se reduce impactul negativ asupra mediului.

Fig.27. Biomasă




Bibliografie

de Ionuț Tudose
3.12.2015

Pregătire BAC: Cum rezolvăm Subiectul I

0
0
          Mulți elevi se grăbesc, nu citesc cu atenție și nu transcriu pe foaia de examen ceea ce le cere cerința. În consecință pierd puncte. Subiectul I se referă la Geografia Europei și este însoțit de harta continentului. Am ales la întâmplare subiectul dat în 2015, pe care l-am rezolvat mai jos. Citiți și observațiile mele de la final! Pentru alte materiale despre BAC, click aici. Pentru nelămuriri, lăsați un comentariu și vă voi răspunde!




Fig.1. Cerințele Subiectului I

Iată cum se transcriu rezolvările în mod corect, pe foaia de examen:

Subiectul I
A. 1. Finlanda       sau       1. C – Finlanda
     2. Chișinău       sau       2. 9 – Chișinău

B. 1. Sofia
     2. Nordului
     3. 2

C.    1. c.       2. a.       3. d.       4. a.       5. c.

D. Statul marcat pe hartă cu litera D este Spania, iar cel marcat cu litera A este Ucraina. În Spania predomină tipurile de climă mediteraneană și temperat-oceanică, în timp ce în Ucraina predomină clima temperat-continentală. Temperaturile medii anuale în Spania sunt de 15° - 18° C, mai ridicate decât în Ucraina (10° C). În Spania au frecvență mai ridicată Vânturile de Vest, spre deosebire de Ucraina unde se resimte influența crivățului.

E. 1. Statul marcat pe hartă cu litera J este Islanda. Densitatea scăzută a populației, sub 10 loc/km2, este cauzată de clima subpolară, care determină condiții ostile locuirii. În plus, zonele mai înalte sunt acoperite cu ghețari.

2. Statul marcat pe hartă cu litera E este Olanda. Densitatea ridicată în Olanda, peste 250 loc/km2, este cauzată de relieful neted și coborât, care a permis de-a lungul timpului dezvoltarea agriculturii, a așezărilor umane și a infrastructurii.

__________
Observații și sfaturi
  • Dacă nu rezolvați cerințele în ordine, neapărat să scrieți în față numărul exercițiului!
  • Nu înghesuiți rezolvările! Dacă vă veți da seama de unele greșeli, veți putea tăia și rescrie alături!
  • Atenție! Dacă cerința începe cu următoarele formulări – precizați, notați, scrieți litera, scrieți răspunsul care completează, atunci răspunsul vostru va fi foarte scurt – o literă, o cifră, un cuvânt (de ex. punctele A. – C.).
  • În schimb, dacă subiectul vă cere să ”prezentați”, atunci răspunsul vostru va fi o frază sau câteva fraze (de ex. punctul E.).
  • Atenție mare la formulările care induc în eroare! La punctul C. vi se cere foarte clar să notați pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, nu răspunsul corect. De exemplu, la subpunctul C.2. vom da rezolvarea a., nu D.
  • Sau la C.3. unde cerința este aceasta:

Vom da rezolvarea în felul următor: 3.d.,  nu 3.Paris, și nici 3.15.


  • La punctele D. și E. începeți rezolvarea precizând numele statelor respective! Adică așa:
D. Statul marcat pe hartă cu litera D este Spania, iar cel marcat cu litera A este Ucraina…
E. 1. Statul marcat pe hartă cu litera J este Islanda…


  • La punctul D. ni se cere să precizăm trei deosebiri legate de clima statelor. Totuși ni se mai specifică faptul că deosebirile trebuie să fie prezentate comparativ, nu separat. Rezolvarea va avea 4 fraze:
- precizarea numelor statelor respective;
- diferența 1;
- diferența 2;
- diferența 3;

          Hai să reluăm rezolvarea:
D. - Statul marcat pe hartă cu litera D este Spania, iar cel marcat cu litera A este Ucraina (am precizat statele).
- În Spania predomină tipurile de climă mediteraneană și temperat-oceanică, în timp ce în Ucraina predomină clima temperat-continentală (diferența 1).
- Temperaturile medii anuale în Spania sunt de 15° - 18° C, mai ridicate decât în Ucraina (10° C) (diferența 2).
- În Spania au frecvență mai ridicată Vânturile de Vest, spre deosebire de Ucraina unde se resimte influența crivățului (diferența 3).

          Sesizați modul de construire a diferențelor! Trebuie să folosiți construcții de genul ”spre deosebire de”, ”în timp ce”, ”mai ridicate decât”, ”deosebite față de” etc.
          În schimb, dacă aveți de precizat asemănări, veți folosi construcții de genul ”în ambele”, ”la fel ca”, ”amândouă statele au”, ”un element comun de climă”, ”ambele state sunt caracterizate de” etc.


  • La punctul E. avem de prezentat câte o cauză. Deci nu vom răspunde sec ”E.1. Clima subpolară”, ci vom încerca să dezvoltăm puțin. Adică așa:
E. 1. Statul marcat pe hartă cu litera J este Islanda. Densitatea scăzută a populației, sub 10 loc/km2, este cauzată de clima subpolară, care determină condiții ostile locuirii. În plus, zonele mai înalte sunt acoperite cu ghețari.

de Ionuț Tudose
4.12.2015

Țări care dețin suprafețe de uscat sub nivelul mării

0
0
          Poldere, spații îndiguite, arii tectonice endoreice, depresiuni lacustre… toate prezintă altitudini negative, adică sub 0 m. Unele sunt foarte intens locuite, altele sunt utilizate agricol, iar altele sunt în plină zonă deșertică. Dacă s-ar ivi legături cu apa Oceanului Planetar (prin canale, diguri sparte etc.), atunci s-ar inunda până la nivelul 0.


Fig.1. Depresiunea Qattara din Egipt (sursa)



Fig.2. Depresiune sub nivelul mării, profil schematic


Tabel cu toate statele care dețin teritorii de uscat situate sub nivelul mării (sursa: geology)

Țara
Locația cea mai coborâtă 
sub nivelul mării
Altitudine
Israel
Țărmul Mării Moarte
- 408 m
Iordania
Țărmul Mării Moarte
- 408 m
Siria
În apropierea lacului Tiberiada
- 200 m
Djibouti
Țărmul lacului Assal
- 155 m
China
Turpan Pendi
- 154 m
Egipt
Depresiune Qattara
- 133 m
Kazakhstan
Vpadina Kaundy
- 132 m
Etiopia
Depresiunea Denakil
- 125 m
Argentina
Laguna del Carbon
- 105 m
SUA
Valea Morții
- 86 m
Eritrea
Aproape de Kulul în depr. Denakil
- 75 m
Maroc
Sebkha Tah
- 55 m
Sahara Occidentală
Sebjet Tah
- 55 m
Libia
Sabkhat Ghuzayyil
- 47 m
Rep. Dominicană
Lago Enriquillo
- 46 m
Algeria
Chott Melrhir
- 40 m
Azerbaijan
Țărmul Mării Caspice
- 28 m
Iran
Țărmul Mării Caspice
- 28 m
Rusia
Țărmul Mării Caspice
- 28 m
Tunisia
Shatt al Gharsah
- 17 m
Australia
Lacul Eyre
- 15 m
Uzbekistan
Sariqarnish Kuli
- 12 m
Mexic
Laguna Salada
- 10 m
Danemarca
Lammefjord
- 7 m
Olanda
Zuidplaspolder
- 7 m
Mauritania
Sebkhet Te-n-Dghamcha
- 5 m
Japonia
Hachiro-gata
- 4 m
Regatul Unit
The Fens
- 4 m
Germania
Neuendorf bei Wilster
- 3.54 m
Suedia
Teren obținut de sub golful lacului Hammarsjon, în apropiere de Kristianstad
- 2.41 m
Franța
Delta Rhonului
- 2 m
Polonia
În apropiere de Raczki Elblaskie
- 2 m
Surinam
Locație fără nume, în apropierea coastelor
- 2 m

* Altitudinile sunt aproximative. Pentru cele mai multe dintre aceste depresiuni, punctul cel mai coborât îl constituie linia țărmului unor lacuri ale căror niveluri cresc și scad în altitudine în funcție de mai mulți factori: precipitații, evaporație, folosirea apei de către oameni etc.

de Ionuț Tudose
5.12.2015

Filmulețe Geografilia pe youtube

0
0


          Găsiți filmulețe postate de mine pe youtube la această adresă. Dați fiecărui clip câte un share, un like și abonați-vă canalului!











de Ionuț Tudose
5.12.2015

Pregătire BAC: Cum rezolvăm Subiectul al II-lea

0
0
          Continuăm astăzi cu modul de rezolvare a Subiectului al II-lea din cadrul probei de Geografie. Acesta se referă la Geografia României, iar subpunctele sunt construite foarte asemănător cu cele de la Subiectul I (despre Geografia Europei). Am ales tot varianta din 2015. Citiți și observațiile mele de la final! Pentru alte materiale despre BAC, click aici. Pentru nelămuriri, lăsați un comentariu și vă voi răspunde!





Fig.1. Cerințele Subiectului al II-lea

Iată cum se transcriu rezolvările în mod corect pe foaia de examen:

Subiectul al II-lea
A. 1. Brașov
2. Buzău

B. 1. București
2. Sfântu Gheorghe
3. Podișul Mehedinți

C.  1. a.       2. d.       3. a.       4. c.       5. b.

D. Unitatea de relief marcată pe hartă cu litera F este Grupa montană a Carpaților Moldo-Transilvani, iar unitatea de relief marcată cu litera G sunt Subcarpații de Curbură. Altitudinea maximă a Carpaților Moldo-Transilvani este de 2100 m (m-ții Călimani), în timp ce Subcarpații de Curbură nu depășesc 1000 m. În Carpații Moldo-Transilvani apar toate cele trei tipuri de roci (vulcanice, metamorfice și sedimentare), spre deosebire de Subcarpații de Curbură, care sunt alcătuiți doar din roci sedimentare. Culmile principale ale Carpaților Moldo-Transilvani sunt orientați pe direcție NV-SE, în timp ce culmile Subcarpaților de Curbură au dispunere arcuită, la exteriorul Carpaților.

E. 1. Condițiile climatice din acest etaj nu permit dezvoltarea arborilor: temperatura medie anuală sub 0°C și vânturi foarte puternice.

    2. Rocile sedimentare moi și instabile (argile, marne, nisipuri) cu prezență mare în Subcarpați reprezintă cauze ale numeroaselor alunecări de teren.



Observații și sfaturi:
- Dacă nu rezolvați cerințele în ordine, neapărat să scrieți în față numărul exercițiului!

- Nu înghesuiți rezolvările! Dacă vă veți da seama de unele greșeli, veți putea tăia și rescrie alături!

- Atenție! Dacă cerința începe cu următoarele formulări – precizați, notați, scrieți litera, scrieți răspunsul care completează, atunci răspunsul vostru va fi foarte scurt – o literă, o cifră, un cuvânt (de ex. la punctele A. – C.).

- În schimb, dacă subiectul vă cere să ”prezentați”, atunci răspunsul vostru va fi o frază sau câteva fraze (de ex. punctul E.).

- Atenție mare la formulările care induc în eroare! La punctul C. vi se cere foarte clar să notați pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, nu răspunsul corect.

- La punctul D. începeți rezolvarea precizând numele unităților de relief respective! Adică așa:
D. Unitatea de relief marcată pe hartă cu litera F este Grupa montană a Carpaților Moldo-Transilvani, iar unitatea de relief marcată cu litera G sunt Subcarpații de Curbură.

- La punctul D. ni se cere să precizăm trei deosebiri între relieful celor două unități. Totuși ni se mai specifică faptul că deosebirile trebuie să fie prezentate comparativ, nu separat. Rezolvarea va avea 4 fraze:
          * precizarea denumirilor unităților de relief;
          * diferența 1;
          * diferența 2;
          * diferența 3;

          Hai să reluăm rezolvarea de la D:
- Unitatea de relief marcată pe hartă cu litera F este Grupa montană a Carpaților Moldo-Transilvani, iar unitatea de relief marcată cu litera G sunt Subcarpații de Curbură. (am precizat unitățile de relief).
- Altitudinea maximă a Carpaților Moldo-Transilvani este de 2100 m (m-ții Călimani), în timp ce Subcarpații de Curbură nu depășesc 1000 m (diferența 1, despre altitudine).
- În Carpații Moldo-Transilvani apar toate cele trei tipuri de roci (vulcanice, metamorfice și sedimentare), spre deosebire de Subcarpații de Curbură, care sunt alcătuiți doar din roci sedimentare (diferența 2, despre tipurile de roci).
- Culmile principale ale Carpaților Moldo-Transilvani sunt orientați pe direcție NV-SE, în timp ce culmile Subcarpaților de Curbură au dispunere arcuită, la exteriorul Carpaților (diferența 3, despre orientarea culmilor).

- Sesizați modul de construire a diferențelor! Trebuie să folosiți construcții de genul ”spre deosebire de”, ”în timp ce”, ”mai ridicate decât”, ”deosebite față de” etc.

- La punctul E. avem de prezentat câte o cauză. Deci nu vom răspunde sec ”E.1. Condițiile climatice” sau ”E.2. Rocile”, ci vom încerca să dezvoltăm puțin. Adică așa:

E. 1. Condițiile climatice din acest etaj nu permit dezvoltarea arborilor: temperatura medie anuală sub 0°C și vânturi foarte puternice.
2. Rocile sedimentare moi și instabile (argile, marne, nisipuri) cu prezență mare în Subcarpați reprezintă cauze ale numeroaselor alunecări de teren.


de Ionuț Tudose
6.12.2015

Pregătire BAC: Cum rezolvăm Subiectul al III-lea

0
0
          La proba de Geografie a examenului de Bacalaureat, fiecare din cele 3 subiecte valorează 30 puncte, cele 10 p din oficiu completând nota. Astăzi tratăm Subiectul al III-lea, care se referă la aspectele geografice ale Uniunii Europene. La fel ca în cazul primelor două subiecte, și astăzi am ales tot varianta din 2015. Citiți și observațiile mele de la final! Pentru alte materiale despre BAC, click aici. Pentru nelămuriri, lăsați un comentariu și vă voi răspunde!



          Dacă primele două subiecte sunt construite pe baza hărților (a Europei, respectiv a României), Subiectul al III-lea va avea în componență un grafic și unul sau două tabele.

Fig.1. Cerințele Subiectului al III-lea

Iată cum se transcriu rezolvările în mod corect pe foaia de examen:

Subiectul al III-lea
A. 1. Franța – 428 000 Gwh
    2. 290 000 Gwh
    3. 63 000 Gwh

B. 1. În Marea Britanie, hidroenergia are ponderea cea mai redusă în producția națională de energie deoarece acest stat are potențial hidroenergetic redus. Râurile scurte și cu debit redus nu pot fi valorificate profitabil, mai ales că acestea traversează un relief jos (munți scunzi și câmpii), cu pantă de curgere redusă. Centralele hidroelectrice, amenajate pe astfel de râuri, ar avea o producție neînsemnată.

2. În Germania, energia electrică obținută cu ajutorul combustibililor fosili deține ponderea cea mai mare datorită rezervelor de cărbuni (zona Ruhr, Saar), a celor de petrol și gaze naturale din Marea Nordului, dar și a importului acestor hidrocarburi. În plus, Germania are un potențial hidroenergetic nu foarte pronunțat și a cunoscut restricții impuse după al Doilea Război Mondial privind folosirea și proliferarea energiei atomice.

3. Energia eoliană, energia solară.

C. 1. Ungaria, Germania, Cehia
    2. Elveția
    3. Bazinul Vienei, Munții Alpi
    4. Dunărea
    5. Viena, Innsbruck, Linz

D. 1. Pentru aflarea numărului total de locuitori pentru anul 1990, se adună valorile celor 3 grupe de vârstă corespunzătoare: 12 639 000 + 54 680 000 + 11 780 000 = 79 099 000
Pentru aflarea numărului total de locuitori pentru anul 2010, se adună valorile celor 3 grupe de vârstă corespunzătoare: 11 092 000 + 54 435 000 + 16 775 000 = 82 302 000

Numărul de locuitori în Germania în anul 1990 = 79 099 000
Numărul de locuitori în Germania în anul 2010 = 82 302 000

2. Se scade valoarea grupei 65 de ani și peste 65 ani a anului 1990 din cea a anului 2010:
16 775 000 - 11 780 000 = 4 995 000

Numărul de locuitori din grupa de vârstă de 65 și peste 65 de ani a crescut cu 4 995 000 locuitori în intervalul 1990 – 2010.

E. 1. Slovacia, Ungaria.
    2. Turismul și activitățile sportive.



Observații și sfaturi
- La fel ca în cazul primelor două subiecte, și aici trebuie să răspunem scurt la ”Precizați…” (A., C., E.).

- În cazul itemilor de genul ”Explicați…”, încercați să dezvoltați cât de mult și bine puteți (B.1., 2.)!

- În răspunsurile explicative, insistați pe cauze. De exemplu, ponderea redusă a hidroenergiei se explică prin prezența râurilor scurte, a reliefului jos și a pantei reduse…

- Nu vă speriați de calcule! Sunt cele mai simple – adunări, scăderi, înmulțiri sau împărțiri. Citiți cu atenție și urmăriți graficele și tabelele în mod logic!



de Ionuț Tudose
7.12.2015

Cutremure filmate

0
0
Fig.1. Seismograf
          Cutremurele sunt vibrații ale scoarței terestre și se produc în urma eliberării energiei acumulate la contactul dintre plăcile tectonice. Energia este eliberată sub formă de unde seismice, a căror magnitudine se măsoară pe scara Richter (fig.2) cu ajutorul seismografului (fig.1). Sunt periculoase deoarece produc în mod direct distrugeri ale clădirilor și ale infrastructurii, pierderi de vieți omenești. Pot fi periculoase și în mod indirect, când generează valuri tsunami.




 
Fig.2. Reprezentare grafică a scării Richter. Aceasta este de tip logaritmic.
În timp ce diferența dintre două cutremure de 1 R și 2 R este insesizabilă,
diferența dintre două cutremure de 7 R și 8 R poate fi catastrofală... 

Iată o serie de filmări surprinse în timpul unor cutremure mari. VĂ AVERTIZEZ CĂ AU UN PUTERNIC IMPACT EMOȚIONAL! Mai întâi cutremurul din Nepal (7.8 R, aprilie 2015):







Cutremure în Japonia, urmate de tsunami:





Chile (8.3 R, septembrie 2015):



Protejarea și evacuarea elevilor în caz de cutremur. Situație reală, China:



California (falia San Andreas):



România, 1977. Singura înregistrare a acestui dezastru a fost luată de un magnetofon din sala de concerte a Radioteleviziunii în timpul pauzei:



de Ionuț Tudose
8.12.2010

Animații Geografie BAC 14: Resursele naturale din Europa

0
0
          Animațiile vă ajută să învățați mult mai ușor elementele geografice, necesare pentru examenul de Bacalaureat, disciplina Geografie. Urmăriți simultan denumirea țării și zăcămintele de pe hartă, apoi încercați să ghiciți țările care dețin resursele respective, uitându-vă doar pe hartă. Dacă doriți să le folosiți și când nu aveți net, salvați-le în calculator. Apoi faceți click dreapta pe ele => Open with => alegeți browserul de internet (internet explorer, firefox etc.). În modul acesta funcționează chiar dacă nu vă merge netul. Pentru alte animații și chestiuni folositoare din categoria BAC, click aici.



Fig.1. Petrol și gaze naturale


Fig.2. Cărbuni


Fig.3. Minereuri radioactive (în special uraniu)


Fig.4. Minereuri feroase (în special fier, dar și crom, mangan, nichel)
Adesea apar împreună în zăcământ


Fig.5. Minereuri neferoase (cupru, plumb, zinc, staniu)
Adesea apar împreună în zăcământ


Fig.6. Bauxită (din care se obține aluminiul)


de Ionuț Tudose
9.12.2015

Devastarea pădurii. Mai rău ca în Amazonia, fraților

0
0
          25 de camioane ticsite cu lemne coboară în ”coloană oficială” cu surle și trâmbițe (claxoane). Și chiar dacă ar avea toate aprobările și exploatarea ar fi absolut legală, tot nu ar fi în regulă... Lăsăm urmașilor un pustiu de cenușă și de cioate... 






Ionuț Tudose
9.12.2015

Din perlele elevilor la ora de Geografie (partea a III-a)

0
0
          Continuăm seria sclipirilor mirobolante ale elevilor de azi vizavi de subiectele geografice. Citiți prima parte a perlelor aiciși cea de-a doua aici!




 

Din ciclul ”scrie mult, chiar dacă habar n-ai!”
- Prin urbanizare înțeleg că este la oraș, acolo sunt blocuri, este mall, lac, parcuri, terenuri de fotbal, hanbal, tenis, basket. Sunt locuri unde poți merge și sta, cum ar fi restaurante, cafenele, cluburi, poți merge să te uiți la film. La oraș nu prea sunt grădini, depinde unde stai, că sunt cartiere unde sunt case și ai și o grădinuță mică. Mai sunt bănci pentru bani, sunt locuri unde se țin concerte, sunt foarte multe evenimente. Sunt foarte multe locuri la oraș față de la țară. Și stau oamenii în chirii și sunt foarte multe locuri de muncă, dar aici la oraș nu ai animale.

Din ciclul ”profu', lasă-ne cu abstractizările tale, fii mai practic!”:
- Habitatul uman sunt teritori, proprietăți pentru oameni. Oamenii au locul lor de casă și proprietăți adică pâmant care îl dețin.
- Structura religioasă: ortodocsă, credincioasă, protestanți.

Din ciclul ”oare ce-a vrut să zică?!”:
- Habitatul urban e un proces de ionizare.
- Prin urbanizare se înțelege ca fiind zonele împărțite în 4 feluri.
- Dinamica urbană se clasifică prin felul de a trăi în anumite zone.
- Despăduririle sunt niște păduri în care se găsește pomi, păsări.

Din ciclul ”toate, dar cu bun simț”:
- Despăduririle sunt foarte frecvente în România. Despădurirea ar trebui efectuată mai rar.

Insistența de a te face înțeles. Ai înțeles?
- Despăduririle se referă la pădure și natură. Tăierea copacilor prin care copaci sunt tăiați pentru a face hărți, cartoane și lemne. Nu ar trebui tăiați copaci deoarece distrugem o natură pe care ar trebui ca noi oameni să avem grijă de natura noastră.

de Gabriel Velcu, Ionuț Tudose
10.12.2015

Sondaj luna noiembrie: Ce politică ar trebui să adopte România în privința imigranților

0
0
Întrebarea lunii noiembrie 2015: 
Ce politică ar trebui să adopte 
România în privința imigranților?
          Din păcate, subiectul nu a stârnit un interes deosebit, prin urmare au fost doar 35 de repondenți. Se pare că cititorii Geografilia sunt foarte reticienți în privința primirii imigranților. Iată alături rezultatele acestui sondaj!

Vezi aiciși alte sondaje!
de Ionuț Tudose, 11.12.2015

Clișee și prejudecăți în relațiile dintre români – hărți

0
0

          Acestea sunt niște hărți satirice, prin intermediul cărora încerc să reliefez, cu intenția de a-l îndrepta, un mare defect al celor mulți din această țară: analiza paiului din ochiul celuilalt fără a vedea bârna din ochiul propriu.




          Masele nu vor vedea niciodată calitățile celorlalți, care au menținut practic unitatea națională de-a lungul secolelor. Dacă ardelenii nu ar fi fost ”căpoși”, probabil acum n-ar mai trăit români în Transilvania… Dacă oltenii nu ar fi fost ”descurcăreți” și optimiști (doar la ei s-a inventat vorba ”las-o încurcată, bine că-i vie!”), probabil acum am fi vorbit de ”Somalia”, nu de ”Oltenia”. Și exemplele pot continua.

          Ideea e că masele au percepții preconcepute și stereotipice despre ceilalți, din simplul motiv că sunt ușor diferiți de ei într-o anumită privință: accentul, mentalitatea, temperamentul, comportamentul. Dar dacă nu ar fi existat în ființa noastră națională aceste variații ușoare (nu pot să le spun diferențe), sunt sigur că astăzi nu ar fi existat poporul român și nici România.

         Cei înțelepți vor înțelege că aceste variații ușoare fac parte din fascinanta structură sufletească a neamului nostru și vor căuta lucrurile care să îi unească. În schimb, cei neînțelepți vor supradimensiona în mintea lor variațiile ușoare ca fiind diferențe prea mari și le vor transforma în subiecte de diferende, certuri, dezbinare, din care au de câștigat dușmanii de neam: politicienii, străinii etc. Din lipsă de înțelepciune, apar niște aberații colosale de genul ”ardelenismului” sau a atitudinilor ostile și a apelativelor jignitoare. Cu ”moldovenismul” au reușit, în mare măsură, dezbinarea românilor de pe malurile Prutului. 

          Deci trebuie să avem grijă cu prejudecățile și stereotipurile! Consider că umorul are puterea de a îndrepta și de a preveni alte probleme! Iată hărțile prejudecăților la români:

Fig.1. Ce părere au românii despre ei înșiși (în funcție de regiune)

 Fig.2. Cum sunt percepuți românii de către ceilalți din restul țării

 Fig.3. Dezbinări: De cine nu ne place (în funcție de regiune)

 Fig.4. Ce îți vine în minte când te apropii de graniță

de Ionuț Tudose
13.12.2015

Serele regale din Belgia, 50 de fotografii

0
0
 
          Iată 50 de imagini care surprind frumusețile domeniului regal belgian. Florile și arhitectura se îmbină armonios într-o atmosferă extrem de primitoare. Dar e oare undeva urât între flori?!






















































prezentare primită pe mail,
atribuită ”kangur06”
14.12.2015

Frumusețea munților Himalaya: stânci, gheață, flori și oameni

0
0
          Munții Himalaya fac parte din cordiliera alpino - carpato - himalayană, fiind considerați ”acoperișul lumii” datorită altitudinilor impresionante. Pe Glob sunt 14 optimiari (peste 8000 m), toți fiind în acest colț de lume, în lanțul Karakorum - Himalaya. Cel mai înalt este vf. Everest sau Chomolungma și are 8848 m. Vom vedea în imaginile următoare suflarea de viață a acestor munți fabuloși.



 Munții Himalaya pe imagine Google Earth





 Anemone rivularis

 Annapurna



 Ama Dablam


 Geranium

 Lacul Gosailkund

 Coquelicot


 Balsamines




 Impatiens glandulifera

 Everest

 Goji

 Everest

 Hedychium

 Taweche



 Pavot bleu

 Manimahesh



 Impatiens


 Graniu


 Meconopsis și rosariu de Himalaya


 Paeonia






 Canari tibetin



 Rossignol

 Nepal








I. Tudose
(prezentare primită pe mail)
16.12.2015

Cavernele albastre din Patagonia

0
0
          Cavernele albastre sunt peșteri și surplombe modelate prin dizolvarea marmurei și a calcarelor. Contrastul cu apa lacului Carerra realizează un peisaj unic și fascinant. Grotele se desfășoară în apropierea graniței argentiniano - chiliene. Vă invit să urmăriți frumosul joc de lumini și reflexii naturale.








































Prezentare primită pe mail cu mențiunile:
Fotografii de Linde Waidehofer / Barcroft Media / Getty Images
Autor: Leila H.
17.12.2015

Canada de Vest, fotografii

0
0
          Vestul Canadei este o regiune vastă și mai puțin antropizată decât zona Marilor Lacuri ori Canada de Est. Stâncării și grohotișuri, păduri de conifere, cascade, luciuri de apă, văi glaciare sau podișuri netede... toate conferă frumusețea deosebită acestei regiuni. 




 
























prezentare primită pe mail
18.12.2015

Nașterea Domnului cu bucurie!

0
0

          Nașterea Domnului este ziua bucuriei, când toată suflarea omenească și îngerească simte darul întrupării dumnezeiești! Vă las să ascultați această serie de colinde minunate. Domnul Iisus Hristos să fie cu noi cu toți, Amin!


























































Ionuț Tudose
19.12.2015

România într-un cerc vicios, poveste spusă tinerilor, ep.1: Angajarea și experiența

0
0
          Discutând cu un prieten despre dezastrul social și economic al țării, ne-am întrebat ”Care-i cauza și care ar fi soluția?” Ne-am dat seama că societatea a intrat într-un malaxor al absurdului, un păienjeniș complex de… cercuri vicioase. Cercul vicios este acea rețea interdependentă a răului, unde a este cauză pentru b, iar b este cauză pentru a. Există totuși o soluție pentru toate. 




          Seria apisoadelor ”România într-un cerc vicios” nu face parte din categoria acelor trăncăneli nihiliste, nesoluționabile și deprimante, fără sare fără piper, fără scop fără soluții, care au acaparat tot spațiul public. Ceea ce vă propun începând cu acest episod este deci un exercițiu de gândire și de optimism.

Nu te angajează nimeni pentru că nu ai experiență și nu ai experiență pentru că nu te angajează nimeni
          Pierdem enorm când lăsăm timpul să treacă. Mai o distracție, mai o ambiție de a ne concentra doar pe finalizarea studiilor, mai o pierdere de vreme… și ne trezim după vârsta de 23 – 25 de ani în imposibilitatea de a lucra în domeniul pentru care ne-am pregătit. La angajare ți se solicită experiență de cel puțin 2 – 3 ani. Dar cum să acumulezi experiență dacă nu te angajează nimeni?! Și sfârșești pănâ la urmă într-un domeniu de activitate mult inferior năzuințelor tale. Sau pleci în străinătate…


Cum evităm acest cerc vicios?
          Încă din anul 1 de facultate, caută-ți de lucru! Mai ales în domeniul pe care îl studiezi sau care te pasionează! Fă-ți prieteni și ajutați-vă reciproc, mai ales cu informații! Mergi la firme și întreabă! Depune CV-uri! Caută part-time! Zbată-te, că altfel nu te ajută ABSOLUT NIMENI! Dacă nu te angajezi, fă voluntariat! Munca sau voluntariatul te vor ajuta enorm după terminarea facultății, MAI MULT decât facultatea însăși! Nimeni nu o să vă spună acest adevăr, cu atât mai puțin profesorii din facultate, care au nevoie de voi la cursuri deseori inutile. Prezența voastră le oferă și lor o pâine! Pe NIMENI nu interesează cu adevărat soarta voastră, cu excepția propriei familii, a sfinților și a lui Dumnezeu și, eventual, a câtorva apropiați de suflet (oricum foarte puțini).

de Ionuț Tudose
20.12.2015

Densitatea populației în Europa, valori și cauze

0
0
          Privitor la examenul de bacalaureat, proba de Geografie, este foarte mare probabilitatea de a exista un subpunct despre densitatea populației. Explicarea cauzelor valorilor ridicate sau scăzute a densității reprezintă o problemă prea grea pentru mulți elevi. Până acum! Căci în articolul acesta veți înțelege aceste cauze. Să vă fie mai ușor, învățați mai întâi statele Europei în Animația 1 pentru BAC! Vezi și alte materiale utile pentru BAC!


          Densitatea medie a populației Europei este de cca 80 loc/km2, harta de mai jos împărțind suprafața continentului în 3 categorii de densitate:

1. Densitate mare - peste 100 loc/km2
          - zona metropolelor: Moscova, Sankt Petersburg, Kiev, București, Istanbul, Budapesta, Atena, Madrid, Paris, Roma, Copenhaga, Praga;
          - zona concentrărilor urbane: Ruhr și mare parte din restul Germaniei, Randstad-Holland, Milano-Torino, Londra-Birmingham, Katowice (Polonia);
          - câmpiile litorale: în Portugalia, Spania, Franța, Italia;
          - văi: Rin (Germania, Olanda), Rhon (Franța), Pad (Italia)

2. Densitate medie - 10 - 100 loc/km2

3. Densitate mică - sub 10 loc/km2
          - centrul și nordul Scandinaviei (Norvegia, Suedia, Finlanda);
          - nordul Rusiei;
          - Islanda
          - m-ții Grampian/ m-ții Scoției (Regatul Unit);
          - m-ții Alpi, Carpați, Balcani;
          - zona Mării Caspice;

Fig.1. Densitatea populației în Europa


          Cauzele densității mari
          Densitatea ridicată a populației apare în țări care au cunoscut de timpuriu revoluția industrială (Regatul Unit, Germania, Olanda, Belgia, Franța) sau în țări dezvoltate ulterior (Spania, Italia). De asemenea, valorile densității cresc în zona concentrărilor urbane, sau în cele dezvoltate turistic și portuar-comercial. Relieful constituie factorul primordial al densității ridicate prin prezența câmpiilor interioare (Bazinul Parisului, Câmpia Londrei, Câmpia Nord-europeană etc.) sau a celor litorale (țărmul nord-vestic al Italiei, Coasta de Azur din Franța, Estul Spaniei, țărmul Portugaliei etc.).

Fig.2. Cauzele densității ridicate a populației în Europa


          Cauzele densității mici 
        Densitatea scăzută este determinată de condițiile climatice ostile (Islanda, Norvegia, Suedia, Finlanda), relieful montan (Elveția, Austria, nordul Marii Britanii), ghețarii (Islanda, Elveția), vulcanismul activ (Islanda) sau extinderea mediului pădurii de conifere (Rusia, Finlanda).

Fig.3. Cauzele densității scăzute a populației în Europa

de Ionuț Tudose
21.12.2015
Viewing all 460 articles
Browse latest View live